Deși există reajustări importante, proiectul de buget pentru 2021 putea fi mai ambițios în anumite zone.

București, Februarie 26 –  Confederația Patronală Concordia, în calitate de partener de dialog social, consideră că doar prin consultarea tuturor părților implicate se poate construi o economie cu adevărat europeană. Deși înțelegem situația cu totul specială generată de pandemie si contextul incertitudinilor legate de aceasta, sperăm și credem că e necesar ca pe viitor proiectul de Buget să fie discutat mai amplu cu partenerii sociali. Noi am parcurs proiectul de buget propus de Guvern și am inventariat aspectele bune și pe cele mai puțin bune, în urma unei analize macroeconomice.

Punctele forte ale bugetului

  • Alocarea semnificativă de 5.5% din PIB pentru investiții în anul 2021 este importantă, nu doar prin dimensiunea ei, dar și pentru că arată o schimbare de optică după ce mulți ani la rând execuțiile bugetelor de investiții au fost nesatisfăcătoare;
  • Împreună cu sumele care vor veni via PNRR, investițiile semnificative ar trebui să ducă economia înapoi spre o creștere economică considerabilă în anii următori, chiar și după ce se va fi recuperat decalajul produs de pandemie;
  • A crescut alocarea pentru cofinanțări din fonduri UE la 2.9% cu un punct procentual peste nivelul anului trecut. Acesta este fără doar și poate un semn bun;
  • Modul de construcție al bugetului arată că există voință politică pentru reducerea deficitului bugetar;
  • Apreciem faptul că s-a alocat jumătate de miliard de lei pentru bursele elevilor, o dublare a sumelor alocate în anul anterior, un pas spre înlăturarea inechităților existente și pentru a seta un cuantum minim pentru bursele școlare;
  • Alocarea mare pe zona de transporturi – 10% mai mult decât anul trecut, când a fost oricum la un nivel ridicat- ne face optimiști să credem că în curând românii vor putea vor putea utiliza curând proiectele de infrastructură atât de mult așteptate;
  • Dublarea alocărilor pentru susținerea IMM-urilor cât și a sumelor alocate pentru schemele de ajutor de stat este salutară și va contribui la revenirea economiei post-pandemie.

Punctele slabe sau care necesită atenție sporită

  • Cheltuielile de natură salarială și cu asistența socială ajunse la aproape 95% din veniturile fiscale sunt lipsite de sustenabilitate chiar și pe termen scurt;
  • Deși valorile nominale alocate sunt mai mari decât anul trecut, învățământul și sănătatea rămân subfinanțate, având în vedere având în vedere necesarul imens de investiții;
  • Deși deficitul ”cash” este prognozat la 7.16% din PIB, pe metodologia ESA utilizată de Comisia Europeană acesta ajunge la peste -8%. Ajustarea în jos a deficitul trebuie făcută cu destul de multă grijă atât timp cât economia este încă fragilă; trebuie să fim conștienți că România rămâne cu un deficit bugetar care pune probleme semnificative;
  • Ajustarea deficitului bugetar în următorii ani până sub nivelul de -3% doar prin tăierea cheltuielilor pare un obiectiv nerealist având în vedere că oricum România colectează un nivel de venituri din PIB mult mai redus față de media țărilor europene. Este necesară creșterea gradului de colectare din PIB și închiderea acelor portițe care permit anumitor categorii de contribuabili să plătească impozite sau contribuții sociale altele decât cele stabilite în spiritul legii;
  • În funcție de evoluția pandemiei, alocarea de 1.4 miliarde de lei pentru bugetul de șomaj (față de 3 miliarde de lei anul trecut) este posibil să fie insuficientă;
  • Apreciem scăderea bugetului pentru controversatul PNDL, dar în continuare sunt bugetate peste 4 miliarde de lei fără o reformă reală a sistemului de alocare sau de evaluare a investițiilor;

Concordia s-a abținut la avizul oferit de Consiliul Economic și Social (CES) pentru proiectul de buget pentru anul 2021, în condițiile în care nu putem spune că avem acces la toate datele și expertiza necesare pentru a discuta în detaliu toate elementele bugetului de stat.

Considerăm însă îndreptățită solicitarea societății civile, a sindicatelor sau a patronatelor care doresc să intre în discuții detaliate pe anumite capitole bugetare. Este o practică curentă a tuturor guvernelor precedente de a nu lăsa spațiu de dezbatere în CES pe tema bugetului, iar din acest punct de vedere actualul Guvern nu a făcut nimic în plus sau în minus. Credem astfel că e necesar ca începând cu anul 2022 să existe și acest spațiu mai larg de consultări cu societatea civilă și partenerii sociali, la fel cum suntem de acord – și am mai spus-o – că și partenerii sociali la rândul lor și CES-ul mai au pași importanți de făcut pentru reformare și modernizare.

***

Confederația Patronală Concordia reprezintă 13 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naționale și este partener de dialog social, reprezentativă la nivel național. Cu un total de peste 350.000 de angajați în peste 1.800 de firme mari și mici, cu capital străin și autohton, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).

Din poziția de partener social reprezentativ, acordăm o importanță deosebită unei arii largi de subiecte printre care se numără piața muncii și dialogul social, educația, digitalizarea, protecția consumatorilor, viitorul transportului, economia circulară, fondurile europene.

Photo by Ray Reyes on Unsplash

Documente:

Abonează-te la Newsletter

Ești asaltat de mii de informații în fiecare zi. Pe rețelele sociale, la tv, la radio. Câte îți sunt utile în viața de zi cu zi sau la serviciu? Dacă vrei să rămâi conectat doar la informațiile relevante, alătură-te comunității Concordia și vei primi puterea de a ști.

Concordia, la cea mai importantă întâlnire a mediului de afaceri european

Liderii confederațiilor angajatorilor din toată Europa se vor întâlni vineri, pe 26 noiembrie, la summit-ul președinților BusinessEurope, cea mai puternică organizație de business la nivel european. La invitația MEDEF – confederația întreprinderilor franceze, evenimentul organizat la Paris este o ocazie pentru reprezentanții patronatelor din statele europene să se informeze despre situația fiecărei țări, să schimbe idei și să se consulte cu privire la direcțiile de acțiune. Aceștia se vor întâlni și cu oficiali francezi pentru a discuta despre președinția Consiliului European, pe care Franța o va prelua începând din ianuarie.

25 Nov 2021