Industrii Inteligente, Cluj-Napoca 2024, un proiect Concordia în parteneriat cu BCR şi ZF

Colaborarea între industrii pentru a putea avea un cuvânt de spus în crearea legislaţiei care reglementează businessul este esenţială, a fost principalul mesaj desprins din conferinţa regională Industrii Inteligente, organizată la Cluj-Napoca de Confederaţia Patronală Concordia, cu sprijinul BCR şi al Ziarului Financiar. Dincolo de asociere, este nevoie şi de colaborare pentru inovare, în contextul în care tehnologia nu mai este un domeniu separat, ci se întrepătrunde cu toate ramurile economice, de la agricultură la industrie.

„Există componente ale fiecărei asociaţii de business, pe industrii, pe care noi trebuie să ni le rezolvăm. Dar există şi lucruri care transcend industriile: tot ce are legătură cu legislaţia muncii, tot ce are legătură cu legislaţia fiscală. Acestea sunt lucruri pe care noi, oamenii de afaceri, trebuie să ni le apărăm. Noi trebuie să ne exprimăm punctul de vedere, noi trebuie să mergem înainte şi să fim capabili să implementăm în legislaţie şi în tot ce se întâmplă în societate punctele noastre de vedere“, a spus Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia. Organizaţia reuneşte asociaţii din 17 industrii din România şi înseamnă 26% din economia ţării.

IT-ul românesc are nevoie să facă pasul de la industrie care produce pentru export la furnizarea de servicii pentru industria României, care să catalizeze inovarea, a mai fost una dintre concluziile dezbaterilor. De asemenea, decalajele dintre România şi alte ţări europene, chiar dacă în acest moment sunt provocări, sunt de fapt oportunităţi de creştere, a subliniat Sergiu Manea, CEO, BCR şi vicepreşedinte, Concordia. Este nevoie însă de efortul comun al businessului şi mediului politici, iar dialogul se realizează prin asociere, a mai evocat el.

„Decalajele sunt oportunităţi extraordinare. Numai că oportunităţile astea - şi acum intru în miezul problemei - nu vor putea fi adresate de compania X, compania Y sau compania Z. Ele pot fi abordate de comunitatea oamenilor de afaceri, de Ministerul Educaţiei, de administraţiile locale şi de organizaţiile neguvernamentale care fac educaţie continuă. Niciuna din companiile de aici, indiferent cât de mare este, nu poate aborda asta. Comunitatea însă poate aborda asta. Împreună putem aborda problema“, a spus Sergiu Manea.

În cadrul celor două paneluri dedicate dezbaterilor, lideri ai unora dintre cele mai mari companii au vorbit despre competitivitatea industriei României, dar şi europene, şi cum se poate creşte. Tehnologia este punctul central, însă, aşa cum au exprimat mai mulţi speakeri, este nevoie ca aceasta să fie implementată corect, altfel mai degrabă îngreunează procesele de business, în loc să le ajute.

„Avem o problemă de competitivitate (ca industrie - n. red.) pentru că avantajele noastre competitive încep să se diminueze. Vedem că salariile cresc fără să ţină cont de corelaţia cu productivitatea. Singurul lucru pe care îl putem face este să aducem automatizări, robotizări, elemente care ne pot da predictibilitate din perspectiva costurilor şi eficienţei în producţie“, a spus Alin Ioaneş, CEO, Rombat, producător român de baterii.

Industrii Inteligente este un proiect Concordia, dezvoltat în parteneriat cu BCR şi cu Ziarul Financiar şi reprezintă o serie de dezbateri, fie sub formă de conferinţe, fie sub formă de emisiuni transmise de ZF. Scopul dezbaterilor, la care participă lideri din economia reală, este creşterea competitivităţii businessului şi economiei României, împreună cu creşterea inovării. Prima conferinţă a avut loc la final de 2023, în Bucureşti, şi a adus la masa discuţiilor peste 200 de antreprenori şi lideri de companii. În 2024, seria de conferinţe Industrii Inteligente a continuat la nivel regional, în Braşov şi Cluj-Napoca.

Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia

► Haideţi să vă dau un exemplu foarte clar cu ce se întâmplă acum dacă nu eşti parte dintr-un mediu asociativ corect, dintr-o asociaţie corectă. Toată mass-media vuieşte de situaţia de la Nordis, de tot ce se întâmplă cu avansurile. E un caz normal care se întâmplă destul de des atunci când lucrurile nu sunt conduse normal într-o societate. Nu există o asociaţie puternică a dezvoltatorilor imobiliari. Ce se va întâmpla este că birocraţia va folosi această ocazie pentru a-şi întări puterea, pentru a interveni în limitarea avansurilor, în limitarea posibilităţilor de afaceri în domeniul respectiv.

► Şi cei care vor avea de plătit vor fi exact dezvoltatorii care îşi văd de treabă, exact cei care se bazează pe ideea de un avans ca să îşi păstreze preţurile sub control. Exact zona care ar trebui să fie încurajată va fi cea oprimată. De ce? Pentru că noi nu ne apărăm interesele. Pentru că uităm că tot ce am construit până acuma sau ce vom construi de aici încolo trebuie şi apărat.

► Nu putem să fim doar constructori. Da, suntem constructori prin excelenţă. România şi Europa nu sunt conduse de oameni de afaceri, nu sunt conduse de politicieni. Sunt conduse de birocraţie şi o birocraţie, repet, din ce în ce mai intruzivă, din ce în ce mai gurmandă, din ce în ce mai agresivă.

► Asta e treaba noastră. Atenţie, există componente ale fiecărei asociaţii pe fiecare ramură în parte, pe care noi trebuie să ni le rezolvăm. Dar există şi lucruri care transcend tot ce are legătură cu legislaţia muncii, tot ce are legătură cu legislaţia fiscală. Acestea sunt lucruri pe care noi, oamenii de afaceri, trebuie să ni le apărăm. Noi trebuie să ne exprimăm punctul de vedere, noi trebuie să mergem înainte şi să fim capabili să implementăm în legislaţie şi în tot ce se întâmplă în societate punctele noastre de vedere.

► Ca să putem să facem lucrul ăsta, avem nevoie de o lege care să fie favorabilă. Da, există o lege care este favorabilă dialogului social, chiar se numeşte legea dialogului social. Da, există componente ale acestei legi care ne favorizează. Consiliul Economic şi Social, consiliul tripartit. Da, sunt foarte multe componente care ne ajută, dar trebuie să le folosim, trebuie să le înţelegem şi să le folosim. Asta e ceea ce face Concordia.

► Atenţie, ca să fii parte din dialogul social, trebuie să fii o confederaţie patronală reprezentativă.

► Nu se pune problema ca într-o ţară europeană avansată să poată fi numit un ministru al finanţelor sau ministru al economiei fără să existe o consultare şi cu mediul de afaceri. Nu există. Asta e normalitatea şi aşa arată normalitatea. Aşa trebuie să arate şi va arăta şi la noi. Sigur, va arăta şi cu sprijinul dumneavoastră.

► Prea multe lucruri se întâmplă doar în centru. Experienţa ne arată că sunt foarte importante şi hub-urile regionale, trebuie dezvoltate huburi importante, pentru că şi foarte multe lucruri din dialogul cu politicienii trebuie să se întâmple în regiuni, nu doar în centrală. Iar Clujul, din punctul meu de vedere, trebuie să fie de departe cel mai important centru regional. Mediul de afaceri are nevoie de dumneavoastră. Dumneavoastră aveţi nevoie de mediul de afaceri.

Sergiu Manea, CEO BCR & Vicepreşedinte Concordia

► Problema pe care încercăm să o rezolvăm este cum echilibrezi creşterea economică trăgând-o de inovaţie. Şi cum faci ca acea suprabirocratizare de care vorbea Dan puţin mai devreme să nu înceapă să ucidă dorinţa de a fi competitivi. De fapt, dorinţa de a fi competitiv versus over-regulation, aşa cum ştim, creează monştri. Ştiţi bine că americanii râdeau de europeni, inclusiv era o chestie care mergea pe internet: Aveau sus roboţii de la Boston Dynamics, care ştiţi că sunt hiper-autonomi, iar dedesubt aveam capacul de plastic care nu cade de pe sticlă ca model de inovaţie europeană.

► Întrebarea este ce avem de făcut ca să redevenim ceva în lume? Ideal, într-un sens relevant şi într-un sens creativ. Unde suntem noi azi? Păi suntem destul de bine. A crescut produsul intern brut de 16 ori, a crescut salariul mediu de şase ori, avem 10% creşterea venitului disponibil pe cap de locuitor, avuţia s-a triplat. Întrebarea este ce facem de acum înainte? România, că ne place sau nu ne place, este în plină trăire, dacă vreţi, a unei capcane. Capcana venitului mediu.

► Decalajele faţă de ţarile europene sunt oportunităţi extraordinare. Numai că oportunităţile astea - şi acum intru în miezul problemei - nu vor putea fi adresate de compania x, compania y sau compania Z. Ele pot fi abordate de comunitatea oamenilor de afaceri, de Ministerul Educaţiei, de administraţiile locale şi de organizaţiile neguvernamentale care fac educaţie continuă. Niciuna din companiile de aici, indiferent cât de mare este, nu poate aborda asta. Comunitatea însă poate aborda asta. Împreună putem aborda problema.

► Vă rog să împărtăşiţi lucrurile pe care le-aţi obţinut prin automatizare de proces, prin mutarea, dacă vreţi, a intervenţiei umane acolo unde omul poate avea într-adevăr valoare adăugată foarte mare.

► Securitate cibernetică: auzim toată ziua despre social engineering. 25% din atacurile cibernetice din ultimii ani s-au dus către infrastructuri industriale. Unul din patru atacuri cibernetice vizează infrastructură industrială, poate chiar una din companiile dumneavoastră. Rezolvarea acestei probleme înseamnă cultură de risc, management şi de securitate cibernetică. Înseamnă crearea unei practici. Înseamnă, aşa cum spuneau roboţii de la început, crearea de skilluri relevante pentru timpurile pe care le trăim şi pentru viitor.

► În cazul în care vă întrebaţi, oportunităţile de finanţare sunt mari. Banii europeni chiar există. Ştiu că în fiecare zi, la televizor se spune că n-o să-i luăm vreodată, că suntem leneşi, şi proşti, şi rău intenţionaţi. Nu e adevărat. Suntem şi harnici, şi deştepţi şi avem şi bune intenţii. Hai să ne uităm ce absorbim. Adică sunt bani, sunt bani, foarte mulţi, sunt bani care pot fi luaţi şi pentru valoarea lor de equity pentru companiile dumneavoastră.

► Cred că merită străduinţa, pentru că e o străduinţă şi vom ajunge într-o bună zi ca absorbţia de fonduri europene să nu mai fie o străduinţă, dar probabil că avem nevoie de mai multă maturitate instituţională.

► Doar împreună vom putea rezolva aceste probleme şi rezolvând aceste probleme ne vom clădi un viitor.

Bogdan Cernescu, head of corporate banking, BCR

► Jobul nostru este simplu. Suntem un facilitator, un curator de idei, o curea de transmisie pentru alocarea de fonduri. Am investit mult în automatizarea proceselor şi digitalizare pentru a fi capabili să funcţionăm mai bine ca acel catalizator de finanţare pentru întreaga economie.

► Pentru noi n-a fost o opţiune, a fost drumul pe care trebuia să-l parcurgem. Lucrăm cu multe date, cu electronul. Am găsit resursele necesare inclusiv în ţară, punând la lucru IT-iştii României.

Radu Burnete, director executiv, Concordia

► Suntem o organizaţie care aduce împreună 17 sectoare ale economiei româneşti. Rolul nostru principal este să purtăm un dialog cu politicienii şi cu guvernanţii atunci când iau decizii, pentru că ei au puterea. Dar noi şi dumneavoastră avem cunoaşterea şi puterea. Fără cunoaştere, spargi porţelanurile.

► De exemplu, despre fonduri europene, eu nu-mi aduc aminte de o consultare între o instituţie dintr-un minister din Guvernul României şi industrie. O consultare serioasă în care să se întrebe: unde credeţi că ar trebui să plasăm banii? Există o un zid de comunicare între în societatea civilă, între politicieni, între mediul de business, între sindicate şi nu numai, există o barieră. Unul dintre lucrurile pe care încercăm să le reparăm la Concordia este să dăm substanţa acestui dialog.

Radu Ciorba, CEO, Electroglobal

► Suntem două companii care, în colaborare cu companiile de IT, încercăm să digitalizăm industria. Este necesar să pregătim infrastructura industrială, să aducem toate elementele care să poată comunica şi crea pentru industrie.

► Ne luptăm cu două mentalităţi păguboase: serviciile tehnice nu se plătesc întotdeauna şi sunt ascunse sub echipamente. Clienţii noştri principali sunt din industrie, deţinută în mare măsură de firme multinaţionale, care se plâng că în România nu au sistem integrator şi furnizor de servicii de încredere suficientă.

Călin Văduva, senior vice president engineering, head of România GDU GlobalLogic

► Sunt mai multe modele de a aduce industria şi IT-ul împreună. Un model relevant este cel al companiei Hitachi, grup din care facem parte, care a cumpărat o companie mare de digitalizare şi a început să pună cap la cap proiecte de industrie împreună cu proiecte de IT.

► Altă abordare este găsirea de parteneriate pentru a dezvolta produse comune între o firmă din industrie şi una de IT. Cred că sunt modele diverse. Important este ca fiecare să îşi găsească o cale să optimizeze şi să eficientizeze şi să meargă mai departe. Nu cred că industria va mai merge fără digitalizare în spate.

Ionuţ Iacob, deputy CEO, Savini Due

► Suntem producători de mobilier şi vorbim din perspectiva unui utilizator de tehnologie. Dincolo de implementarea unui sistem ERP, ajungem să identificăm oportunităţi de automatizare a proceselor.

► Ce e foarte important este maparea proceselor şi optimizarea acestora în funcţie de nevoile companiei. Există un risc să digitalizăm procese neoptimizate sau nefuncţionale. Este nevoie de modificarea modelului de business, optimizarea modelului de leadership şi dezvoltarea culturii organizaţionale.

Alin Ioaneş, CEO, Rombat

► Avem o problemă de competitivitate (industria României - n.red.) pentru că avantajele noastre competitive încep să se diminueze. Vedem că salariile cresc fără să ţină cont de corelaţia cu productivitatea. Singurul lucru pe care îl putem face este să aducem automatizări, robotizări, elemente care ne pot da predictibilitate din perspectiva costurilor şi eficienţei în producţie.

► S-a schimbat extrem de mult ponderea bugetelor pe care le redirecţionăm în zona de automatizări şi digitalizări. Probabil undeva la 60% din bugetele de investiţii merg în această zonă.

Dragoş Căţoiu, head of go-to-market, NTT Data Romania

► Există o dispersare inegală a abordării tehnologizării şi transformării digitale în România. Vorbim de companiile mari, care au înţeles că ciclurile tehnologice sunt din ce în ce mai scurte, dar există un gap foarte mare faţă de companiile mici şi mijlocii.

► Trebuie să găsim o modalitate prin care să ajungem cu aceste mesaje şi către aceste zone. Avem în obiectiv realizarea unor parteneriate cu companiile din segmentul de small and medium enterprises, în care încercăm împreună să conturăm o strategie de transformare digitală.

Oana Bâra, coordonator programe de finanţare, BCR

► Legat de sumele de care România a beneficiat în calitate de stat membru odată cu aderarea din 2007 discutăm de intrări de peste 90 de miliarde de euro, din care intrări nete de peste 60 de miliarde de euro.

► Cred că putem să lucrăm mai mult şi aici e clar că e nevoie de un efort consistent, un efort al întregii societăţi, la o absorbţie cu impact mai mare, la o valoare adăugată în economie mai mare. Şi nu doar în economie, ci şi în societate.

Elena Birtoc, cofondatoare şi CEO, Carel Woodworks

► În ceea ce priveşte experienţa mea personală la fonduri europene, fondurile europene pe care le-am accesat au fost cele pe competitivitate în 2011. A fost o experienţă tristă pentru foarte multe firme care au accesat în perioada respectivă fonduri.

► Până au sosit fondurile, multe din acele firme n-au mai existat pentru că s-a ivit acel scandal între Bruxelles şi Bucureşti, s-au amânat fondurile cu cel puţin 2 ani, unde în contractul de finanţare spuneau că vom primi banii în 21 de zile. Am primit banii după 2 ani. Experienţa ca atare a fost foarte tristă, ceea ce m-a pus pe gânduri şi mi-a lăsat aşa o un fel de tristeţe şi lipsă de curaj de a mai accesa fonduri europene ulterior.

Marius Bîcu, fondator, Ferma cu Omenie

► Tatăl meu a început o afacere pe care a construit-o 10 ani şi m-a rugat să vin în business într-un moment în care accesase primul proiect de fonduri europene din regiunea Centru. Erau programe SAPARD de atunci şi a zis „copile, trebuie să fii aici, că eu nu ştiu ce vor oamenii ăştia. Prea multe semnături, prea multe proiecte, prea multe lucruri noi pentru mine. Acum aş avea nevoie de tine“. Hai să facem o fabrică împreună şi am făcut împreună fabrica de brânză pe care am dezvoltat-o ulterior.

► Tatăl meu conduce acum ferma noastră. Avem o fermă cu 500 de vaci şi 1000 de oi.

Ioan Petruţ, fondator, Grup PIM

► Ne ocupăm cu oferirea de servicii în domeniul consultanţei, analize şi implementări aplicaţiilor de tip ERP. Suntem distribuitorul unui important partener din Cluj şi anume Transart. Avem aplicaţii aproape pentru toate industriile până la un anumit nivel în zona de producţie.

► Pe cealaltă parte, fiind vorba de un grup, oferim servicii în proiectarea, instalarea şi mentenanţa sistemelor de securitate, cât şi a sistemelor de desfumare, ventilaţie şi evacuarea gazelor fierbinţi.

Mihai Filip, CEO, Oves Enterprise

► Avem undeva cu tot cu ingineri şi piloţi şi multe alte lucruri pe care le facem, vreo 400 de oameni şi birouri în şapte ţări, compania noastră fiind divizată pe mai multe verticale. Practic facem software pentru clienţi în zona comercială, în continuare pentru companii de afară, partea de outsourcing şi de servicii. În România mai avem foarte puţini clienţi, nu prea mai suntem pe această piaţă.

► Avem zona de aerospace, în defence unde avem cele mai importante tipuri de clearance şi lucrăm pentru cele mai importante instituţii şi ţări aliate unde facem partea de cyber security software şi AI.

Mihai Matei, CEO Essensys Software şi vicepreşedinte Concordia

► Noi vorbim de industria de IT, dar nu mai este o industrie separată. Toţi antreprenorii din toate industriile de mai devreme au vorbit despre tehnologie în companiile lor, de la producătorii de mobilă la producătorii de baterii ş.a.m.d. Nu mai e industrie în sine, ci o componentă integrală. Şi atunci procentul de tehnologie va creşte, pentru că nevoia de digitalizare există în continuare.

► Legat de accesarea fondurilor europene, Uniunea Europeană este un organism care a devenit extrem de birocratic şi se autosusţine şi a devenit un organism a cărui birocraţie există pentru a se menţine. Noi, România, adăugăm încă un strat foarte gros de birocraţie a noastră, absolut inutilă şi al 3-lea factor este modul în care fondurile respective sunt direcţionate, adică este extrem, extrem de rigid.