Nu există țară pentru bătrâni 

România se confruntă cu o criză a îmbătrânirii, lăsând persoanele de peste 50 de ani în afara forței de muncă, în risc de excluziune socială și fără posibilitatea de a se redresa. Cele mai afectate sunt femeile, care suferă discriminări atât în timpul vieții active, cât și după pensionare, cu pensii cu 28% mai mici. Ne putem face griji pentru viitorul României, pentru că numărul mare de persoane vârstnice coroborat cu creșterea speranței de viață va pune o presiune majoră pe sistemul public de pensii (pilonul I) sau putem acționa, prin măsuri coerente și susținute.  

În perioada septembrie 2019 – februarie 2020, Confederația Patronală Concordia a desfășurat un studiu cantitativ, realizând o anchetă prin chestionar pe tema managementului vârstei și a abordării inter-generaționale. 

  • Cele mai multe dintre organizațiile respondente (15) susțin că  provocările legate de probleme inter-generaționale au fost marginalizate ca urmare a necesității continue de a asigura forță de muncă de calitate și stabilă; 
  • Dintre elementele care pot contribui la asigurarea unui management eficient al vârstei, respondenții au considerat că în momentul alocării sarcinilor principalele criterii avute în vedere trebuie să fie capacitatea și cunoștințele angajaților, nu vârsta acestor; 
  • Doar 9 dintre respondenți consideră că au bune practici privind managementul vârstei în organizație; 
  • Majoritatea organizațiilor respondente consideră că eforturile pe care le realizează pentru sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții sunt suficiente; acest lucru nu este reflectat la nivel național, România fiind pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește proporția adulților care beneficiază de învățare pe tot parcursul vieții; 
  • Percepția respondenților asupra generației tinere este mai degrabă negativă cu privire la etica muncii și motivație, prin comparație, aceleași valori sunt trăsături apreciate ale generației mature; 
  • Printre principalele dificultăți ale generației în vârstă la locul de muncă – reticența la adoptarea de noi tehnologii; problemele de sănătate nu sunt pe în capul listei; 
  • În general, respondenții nu consideră că nivelul de cunoștințe al generațiilor mai vechi este depășit și acordă importanță transferului de cunoștințe; 
  • Din perspectiva managementului inter-generațional, o barieră importantă este dificultatea generațiilor diferite să accepte culturile de muncă ale celorlalți. 

Cifrele înregistrate de Eurostat și tendințele indicate în raportul Concordia pot fi însă îndreptate prin asumarea unor politici publice consistente și atenția acordată formării continue și actualizării competențelor. Fără a susține o politică reală care să sprijine îmbătrânirea activă, în viitorul foarte apropiat România riscă să cedeze sub greutatea propriilor indicatori demografici. De aceea, instituțiile statului, în colaborare cu partenerii sociali, ar trebui să adopte urgent câteva măsuri:  

  • Asumarea unor indicatori privind inserția persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani pe piața muncii la nivel național și, implicit, un plac de acțiune pentru atingerea respectivilor indicatori. Fără o asumare concretă a necesității investiției în creșterea vieții profesionale de calitate, sistemul economic și de pensii din România va intra în colaps pe termen lung; 
  • Analiza impactului  beneficiilor oferite angajatorilor pentru stimularea angajării persoanelor vârstnice, actualizarea acestora în cazul în care măsura nu este eficientă și o mai bună promovare a acestor beneficii; 
  • Dezvoltarea unor programe de reconversie profesională pentru persoanele peste 55 de ani și de actualizare/ dezvoltare a competențelor, inclusiv a celor digitale.  

Proiectul Bridging the AGEGAP este coordonat de MGYOSZ în Ungaria, co-finanțat de Comisia Europeană, și reunește șapte organizații patronale europene, Confederația Patronală Concordia în România și  structuri similare din Ungaria, Croația, Slovenia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Slovacia, pentru a studia diverse aspecte ale problemelor și provocărilor intergeneraționale cu care se confruntă angajatorii și angajații la locul de muncă. Scopul studiului AGEGAP este de a prezenta cele mai bune practici pentru companii, acorduri colective și alte forme de cooperare între angajatori și sindicate, care încurajează îmbătrânirea activă prin soluții intergeneraționale la locul de muncă, care pot ajuta angajații. 

Raportul Îmbătrânire activă pe piața muncii din România. Managementul vârstei și abordare inter-generațională este în disponibil în română și engleză.

Age management_Report_Final_EN

Age management_report_Final_RO

COMPARATIVE ANALYSES – Analiză comparativă pentru țările implicate din proiect

Leaflet_Infografika_A4_RO

Abonează-te la Newsletter

Ești asaltat de mii de informații în fiecare zi. Pe rețelele sociale, la tv, la radio. Câte îți sunt utile în viața de zi cu zi sau la serviciu? Dacă vrei să rămâi conectat doar la informațiile relevante, alătură-te comunității Concordia și vei primi puterea de a ști.