Industrii Inteligente: Cum ar putea arăta România dacă ar folosi toate fondurile europene?

♦ Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR: Majoritatea programelor de finanţare cu fonduri nerambursabile susţin tranziţia către industria 4.0 şi creşterea valorii adăugate în economie

Perioada 2021-2027 poate fi cea mai bună pentru dezvoltarea României luând în calcul toate instrumentele de finanţare ne­rambursabilă alocate ţării noas­tre de către Uniunea Euro­pea­nă pentru a reduce decala­jele de dezvoltare economică şi socială comparativ cu alte state membre.

În acest context, majo­ri­tatea progra­me­lor de finanţare ţintesc proiectele care vin să susţină com­petitivitatea businessurilor, inovarea, digitalizarea, atribute care ţin de tranziţia către industria 4.0 şi care impul­sionează creşterea valorii adăugate în eco­nomie, susţine Oana Bâra, coordonator pro­grame de finanţare în cadrul BCR.

„Trăim o epocă de aur a fondurilor nerambursabile. Suntem la congruenţa mai multor tipuri de finanţări europene. Cele mai multe fonduri merg către cele două tranziţii gemene, cea verde şi cea digitală, iar industria 4.0 le poate încorpora foarte bine pe ambele. Astăzi, asistăm la o revo­luţie industrială, iar companiile care decid să nu investescă în inovaţie ar putea să dispară din piaţă în următorii ani. În acest con­text, putem să spunem că aceste fonduri reprezintă o sursă de dez­vol­tare, dar şi un colac de salvare pentru viitor“, a spus Oana Bâra în cadrul emi­siunii Indus­trii Inteligente, proiect re­a­lizat de ZF în parte­neriat cu Confe­de­raţia Patronală Con­cor­dia şi susţinut de BCR.

Din bugetul multianual al UE, Româ­nia beneficiază de aproape 47 de miliarde de euro, bani care vin pentru pro­gramele de coeziune, dezvoltare rurală, cer­ce­tare, agri­cultură sau tranziţie justă. Pe fon­durile din politică agricolă valoarea totală aferen­tă perioadei 2021-2027 trece de 20 de mili­ar­de de euro, iar prin PNRR suma totală pe care România urmează să o primească este de 28,5 miliarde de de euro. Oana Bâra susţine că în zona de industrie inte­ligentă cel mai rele­vant pro­gram de finanţare este POCIDIF (Progra­mul Opera­ţional Creş­tere Inteli­gentă, Di­gi­tali­zare şi Instrumente Finan­ciare) prin care com­pa­niile pot accesa fon­duri pentru sus­ţinerea cercetării-dez­voltării, pentru inovare, pen­tru implemen­tarea de tehno­logii digitale avansate, inclu­siv pentru coope­rarea cu di­verse institute de cerce­tare, universităţi etc.

„De fondurile din acest program pot be­neficia inclusiv companii mari, dar cu o in­ten­sitate mai redusă a ajutorului finan­ciar. În general, proporţia grantului este mai mică pentru companiile mari“, adaugă Oana Bâra. Ea a precizat că aceste inten­sităţi ale ajutorului financiar acordat sunt stabilite la nivel european.

„Există o hartă a intensităţii ajutoarelor de stat şi în funcţie de tipul de ajutor de stat şi de regiunea de dezvoltare sau chiar şi judeţul în care se implementează respectiva investiţie, procentul de contribuţie proprie diferă. Practic, cu cât o zonă este mai dezvoltată, cu atât contribuţia proprie solicitată companiilor este mai mare“.

Pe de altă parte, atunci când sunt luate în calcul investiţii în surse regenerabile de energie se merge la o intensitate de 100% a ajutorului de stat, indiferent de dimen­siunea companiei.

„Sunt multe variabile - locaţia investi­ţiei, tipul de de investiţie, dimensiunea com­paniei. În funcţie de asta se calculează toţi aceşti indicatori, practic valoarea pe care o primeşte compania“, spune Oana Bâra.

Ea menţionează că în momentul de faţă există deja anumite apeluri deschise prin care antreprenorii se pot finanţa.

„Există un apel finanţat din programul pentru tranziţie justă, dedicat firmelor din şa­se judeţe, respectiv Dolj, Golj, Mehe­dinţi, Mureş, Prahova şi Hunedoara. Sunt pe masă 777 de milioane de euro pe care com­paniile le pot accesa. Grantul poate să urce până la 8 milioane de euro pe compa­nie, iar pragul minim este de 200.000 de euro“.

„Chiar dacă firma nu are sediul social în unul dintre judeţele respective, poate să facă investiţii acolo. Acestea pot cuprinde de la construcţie de fabrică, la tot ce în­seam­nă echipamente, utilaje. Sunt finan­ţate investiţiile iniţiale, durabile şi sustenabile. Nu trebuie neapărat să construieşti o fabrică de la zero. Poţi să schimbi radical procesul de producţie, să treci la ceva mult mai digitalizat, cu o valoare adăugată mai mare. Eu cred că vor fi peste 400 de proiecte aprobate şi implementate în aceste zone“.

Un mare minus legat de reticenţa antreprenorilor în a accesa fonduri nerambursabile vine din durata îndelungată din momentul depunerii proiectului până la obţinerea finanţării.

„Din păcate, încă mai sunt apeluri de propuneri de proiecte unde durează mai mult de un an din momentul în care proiectul este depus, până se semnează contractul de finanţare. Este unul dintre motivele care îi face pe antreprenori să se gândească de două ori, pentru că vorbim de industria 4.0. Lucrurile se mişcă foarte, foarte repede. Un antreprenor are nevoie să facă investiţia acum. Dacă are sursele de finanţare, câteodată nici nu-şi permite să aştepte un an sau poate chiar şi mai mult. Dar sunt soluţii şi pentru antreprenorii care sunt mai grăbiţi şi situaţia financiară a companiei le permite să facă genul acesta de investiţie“.

Pe de altă parte, Oana Bâra susţine că instrumentele financiare încep să fie utilizate şi în România din ce în ce mai des, chiar şi având ca sursă fondurile europene.

BCR este una dintre băncile care a semnat un acord de colaborare cu Fondul European de Investiţii pentru două garanţii de portofoliu dedicate IMM-urilor şi firmelor mici cu capitalizare de piaţă medie.

„Practic, un astfel de împrumut este garantat până la 70% de FEI, lucru care îi permite băncii să meargă către client cu o marjă a dobânzii semnificativ mai mică faţă de un împrumut clasic. Nu se mai cer alte garanţii, maturităţile pot fi mai mari, deci poate reprezenta o variantă bună pentru un antreprenor care are nevoie de bani“.