04 iulie 2023
Știri
Către un plan de acțiune al UE pentru a adresa deficitul de forță de muncă și competențe
Confederația Patronală Concordia sprijină poziția BusinessEurope privind nevoia unui plan de acțiune european în legătură cu deficitul de forță de muncă și de competențe.
CĂTRE UN PLAN DE ACȚIUNE AL UE ÎN LEGĂTURĂ CU DEFICITUL DE FORȚĂ DE MUNCĂ ȘI DE COMPETENȚE - Poziția BusinessEurope
În ultimul deceniu, populația activă a UE a scăzut de la 269 de milioane de persoane în 2012 la 264 de milioane în 2021. Anul trecut, , numărul de persoane angajate cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din UE a ajuns la 193,5 milioane.
Se preconizează că populația de vârstă activă din UE va continua să scadă în următorii ani și decenii, cu o pierdere de încă 35 de milioane de persoane până în 2050.
Efectele îmbătrânirii pe piața forței de muncă, mai exact combinația dintre cohortele de lucrători mai în vârstă care ies din câmpul muncii, concomitent cu mult mai puțini tineri care intră reprezintă provocarea demografică foarte serioasă cu care se confruntă în prezent UE.
Migrația joacă un rol pozitiv în limitarea decalajului, dar este important să se mărească rata de ocupare a forței de muncă în rândul migranților. În 2021, rata de ocupare a forței de muncă în UE în rândul populației în vârstă de muncă a fost semnificativ mai mare pentru cetățenii UE (74 %), decât pentru cetățenii din afara ei (59,1 %).
Această schimbare structurală în dinamica populației UE este un aspect care trebuie abordat în mod energic și responsabil de către Comisia Europeană, guvernele naționale și partenerii sociali pentru a găsi împreună cele mai bune modalități de a atenua impactul acesteia asupra piețelor forței de muncă de astăzi, dar și din deceniile următoare.
Ca parte a Anului european al Competențelor, BusinessEurope, organizația angajatorilor europeni la care Concordia este afiliată, solicită un plan de acțiune al UE pentru a aborda problema deficitului de forță de muncă și de competențe.
Un astfel de plan de acțiune ar trebui să includă următoarele acțiuni-cheie:
1. Reducerea ratelor de inactivitate în Europa: O prioritate importantă pentru UE și pentru statele membre este de a progresa către rata de ocupare a forței de muncă la nivelul UE și la nivel național stabilite în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Ar fi binevenit sprijinul Comisiei Europene pentru îmbunătățirea colaborării dintre Rețeaua Agențiilor naționale pentru ocuparea forței de muncă (PES Network) și serviciile private de ocupare din întreaga Europă, cât și dintre serviciile de ocupare și serviciile sociale. Specificitățile și practicile naționale ar trebui să fie întotdeauna luate în considerare atunci când se propun potențiale direcții de acțiune.
2. Reforme în domeniul educației și formării pentru o actualizare eficientă și în timp util a curriculei: este necesară o inițiativă a UE pentru a sprijini statele membre în procesul de reformă care vizează accelerarea actualizării programelor de studii și a calificărilor în lumina noilor tipuri de locuri de muncă aflate în continuă schimbare, în special în contextul dublei tranziții ecologice și digitale.
Comisia a anunțat dezvoltarea de academii de competențe pentru sectoarele tehnologiilor verzi, ca parte a Actului său privind industria net zero. Fără coordonare, acest lucru riscă să interfereze cu diversele abordări naționale ale guvernelor și/sau ale partenerilor sociali. Prin urmare, este esențial ca UE și guvernele naționale să actualizeze programele de formare pentru ca ele să fie bine aliniate între sectoare și pentru a se asigura că acestea se completează reciproc și nu se dedublează.
3. Îmbunătățirea recunoașterii competențelor și calificărilor pentru profesiile nereglementate într-un mod care să respecte sfera de competență națională: În prezent, Comisia lucrează la îmbunătățirea recunoașterii calificărilor resortisanților țărilor terțe în UE, ceea ce reprezintă un obiectiv de încurajat. Cu toate acestea, pentru a putea face progrese pentru aceștia, este nevoie în primul rând de o inițiativă a UE care să îmbunătățească recunoașterea competențelor și calificărilor în Europa în general. Statele membre ar trebui să joace un rol-cheie în acest sens, deoarece recunoașterea calificărilor este în primul și în primul rând de competența lor. Realizarea interoperabilității transfrontaliere dintre abordările și instrumentele naționale de recunoaștere va fi crucială pentru a îmbunătăți rolul pe care mobilitatea forței de muncă îl poate juca pentru a atenua deficitul de forță de muncă și de competențe.
4. Îmbunătățirea recunoașterii competențelor și a calificărilor pentru profesii reglementate: abordarea pieței unice - Comisia are posibilitatea de a introduce cadre comune de referință în materie de formare pentru profesiile reglementate în cadrul Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale 2005/36/CE. Este important să se întrebuințeze mai bine această posibilitate în viitor. Comisia, împreună cu statele membre și partenerii sociali, ar trebui să identifice o serie de profesii reglementate prioritare, în care lipsurile sunt cele mai mari, pentru a putea mobiliza piața unică în a sprijini mobilitatea lucrătorilor în acele profesii cu grad mare de solicitare.
5. Educația antreprenorială: Anul european al Competențelor este momentul perfect pentru a face bilanțul acțiunilor întreprinse în ultimii ani la nivel european și național pentru a promova educația antreprenorială. Este necesară o strategie europeană pentru educația antreprenorială care să acopere toate nivelurile sistemului educațional. Ar fi vorba despre conectarea la nivelul UE a strategiilor naționale, regionale și locale existente, precum și rețelele de competențe antreprenoriale pentru a sprijini antreprenorii în devenire. Centrele de inovare în afaceri și ecosistemele de start-up trebuie să fie modelate în paralel, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic.
6. Îmbunătățirea coordonării la nivelul UE a listelor de ocupații deficitare: Listele de ocupații deficitare reprezintă un instrument esențial pe piața muncii pentru a asigura o bună corespondență între migrația din țările terțe și nevoile neacoperite ale UE pe piața muncii. UE și statele membre ar trebui să colaboreze pentru a îmbunătăți elaborarea și utilizarea listelor de ocupații deficitare. Statele membre ar putea să învețe unele de la altele cum să colecteze în mod eficient datele și să își actualizeze periodic listele, ținând seama de informațiile primite de la angajatori.
7. Necesitatea dovezilor privind absența forței de muncă pe piața internă: acestea joacă un rol important pentru a asigura acceptarea politică a migrației din țări terțe, în special ținând cont și de necesitatea îmbunătățirii nivelului de participare la piața muncii a părților inactive din societățile europene. Comisia și statele membre ar fi necesar să să exploreze o nouă abordare a rolului acestor dovezi de la Agențiile pentru Ocupare . Aceasta include îmbunătățirea coordonării și a oportunităților de învățare reciprocă între statele membre pentru a asigura o abordare uniformă a obligației obținerii dovezilor privind oferta de forță de muncă pe piață în întreaga Uniune. În calitate de angajatori, considerăm că este esențial ca aceste procese de obținere a dovezilor să nu stânjenească în mod excesiv angajatorii să recruteze lucrătorii calificați de care au nevoie.