Industrii Inteligente. Cum facem să avem 10 unicorni în România, nu unul singur

♦ Mihai Matei, vicepreşedintele Concordia şi preşedintele ANIS (Patronatul Industriei de Software din România): Statul trebuie să pună mai mulţi bani în educaţie şi să iniţieze politici publice care să susţină şi să încurajeze inovaţia.

Poziţia de unicorn, nume dat companiilor din tehnologie care depăşesc ca evaluare 1 mld. de dolari, reprezintă un obiectiv luat în calcul de majoritatea start-up-urilor, însă drumul până la atingerea lui este extrem de dificil, astfel că în final foarte puţine iniţiative ajung să câştige acest statut.

Cu toate acestea, investiţiile în educaţie, măsurile fiscale care să avantajeze start-up-urile dublate de politici publice care să susţină şi să încurajeze inovaţia reprezintă principalii vectori care ar putea impulsiona dezvoltarea ecosistemului local de start-up-uri, pepiniera viitorilor unicorni din România, susţine Mihai Matei, preşedintele ANIS (Patronatul Industriei de Software din România) şi vicepreşedintele Confederaţiei Patronale Concordia.

„Dacă ar fi să numesc trei vec­tori principali prin care am putea să ajungem să creăm în viitorul apro­piat unicorni în România, primul se re­feră la investiţiile în sis­temul de educaţie, ur­mat apoi de un set de politici fiscale prie­te­noase pentru start-up-urile din tehno­logie şi un set de politici publice care să în­curajeze inovarea. În acest fel am putea ajunge la un bazin de cel puţin 2.000-3.000 de start-up-uri, din care s-ar putea ridica câţiva unicorni în următorii zece ani. Iar în momentul în care ai 10 uni­corni, companii de peste 1 miliard de dolari, asta înseamnă că automat trebuie să ai în jur de 100 de companii de peste 100 de mi­lioane“, a spus Mihai Matei prezent în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect re­a­lizat de ZF în parteneriat cu Confe­de­raţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

El consideră că dezvoltarea industriei IT din ultimii 20 de ani în România a avut loc într-un context total favorabil pieţei la nivel global, iar inves­tiţiile pe scară largă în tehnologie a repre­zentat un trend pe care sectorul l-a fructificat din plin, generând ulterior o evoluţie net superioară altor industrii din econo­mia locală.

Cu toate acestea, pachetul de modificări fiscal-bugetare asumat de guvernul condus de Marcel Ciolacu pentru a reechilibra deficitul bugetar a afectat destul de tare industria de IT, având impact şi asupra mesajului transmis investitorilor din perspectiva climatului de siguranţă. „Industria IT a crescut foarte mult în ultimii 15-20 de ani pentru că am şi pornit de foarte jos. Asta e avantajul: când eşti foarte jos ai o creştere foarte mare. Cum facem să menţinem acest trend? Acum suntem într-un moment nu tocmai fericit, pentru că ultimul pachet de modificări fiscale a afectat destul de tare industria de IT. Şi, dincolo de impactul fiscal, impactul economic, aici România avea un mare avantaj, pentru că transmitea practic în exterior mesajul că este o economie foarte prietenoasă cu IT-ul, lucru care în momentul acesta nu mai este chiar atât de adevărat“.

În acest context, Mihai Matei consideră că statul ar trebui să să adopte mai multe politici publice care să încurajeze şi să susţină inovaţia.

„Dacă am avea o politică publică prin care start-up-urile din zona de tehnologie, spre exemplu, ar putea să-şi folosească creditul de TVA pe care îl au pentru a nu plăti alte taxe, asta ar ajuta foarte mult şi ar avea un impact fiscal mic, dacă le nişezi. Trebuie analizat exact ce probleme au start-up-urile şi trebuie să avem oameni care să înţeleagă ce se întâmplă în zona de tehnologie şi implementate măsuri punctuale. Sunt mai multe care lucruri care se pot face pe lângă capital de risc“.

Din perspectiva preşedintelui ANIS, o altă măsură pe care o poate lua mediul public pentru susţinerea inovaţiei în România se referă la flexibilizarea cadrului de stock option plan, metodă prin care companiile de tip start-up ar avea posibilitatea să aducă în echipele lor oameni mai performanţi păstrând nişte costuri.

„În general, în start-up-uri, cutuma este că fondatorii, dar ulterior şi angajaţii, capătă acţiuni în start-up-ul respectiv, pe principiul că în momentul în care start-up-ul respectiv va creşte, fracţia respectivă de acţiuni, chiar dacă este mică procentual, poate să valoreze extrem de mult în cazul unui succes. Flexibizarea acestui cadru legislativ pentru stock option plan ar ajuta companiile de tip start-up să reuşească să aducă în echipele lor oameni mai buni păstrând nişte costuri, Adică, în loc să îşi asume nişte costuri, pot compensa o parte din costuri cu acţiuni“.

Legat de facilităţile fiscale pentru activităţile de inovare, Mihai Matei spune că în România există o legislaţie care oferă anumite facilităţi fiscale în momentul în care o companie inovează, dar deşi legea respectivă există de ani de zile, nu poate fi aplicată în practică.

„Cumva trebuie încurajată economia, trebuie încurajaţi antreprenorii să îşi asume aceste riscuri. Iar acolo unde statul poate să vină cu un ajutor, trebuie să încurajeze acest risc“.

Un rol definitoriu în susţinerea ritmului de dezvoltare al industriei IT, dar şi la nivelul întregii industrii în general, îl constituie educaţia, spune Mihai Matei.

„Problema fundamentală a educaţiei este strict una financiară. Educaţia are nevoie de o investiţie majoră care va produce rezultate, dar mult mai târziu. Cineva care intră în pâlnia sistemului de educaţie va produce taxe şi va produce valoarea adăugată în economie după circa 16 ani. Deci răspunsul e simplu - puneţi bani în educaţie.“

„Ai nevoie de bani să atragi oameni buni în educaţie. Ai nevoie de bani pentru infrastructură. Dacă vrei să predai tehnologie, ai nevoie de laboratoare, ai nevoie de echipamente, ai nevoie de multe lucruri. Dacă nu ai finanţarea asta, atunci trebuie să gândeşti cumva soluţii alternative. Spre exemplu, poţi încerca să atragi în sistemul de educaţie sau să oferi facilităţi fiscale oamenilor care poate au ieşit la pensie sau sunt activi şi muncesc în altă parte“.

În plus, Mihai Matei  susţine că dacă vrem să existe o economie vibrantă, în care să se poată crea produse, este nevoie de o economie puternică.

„Dacă nu ai o piaţă locală puternică, nu prea ai cum să produci aplicaţii software foarte avansate, pentru că nevoile clienţilor tăi sunt reduse“.

În final, preşedintele ANIS consideră că antreprenorii din România ar trebui să aibă ambiţii un pic mai mari pentru a reuşi în business. „Ca antreprenori, trebuie să ne propunem să avem ambiţii mai mari. Este adevărat că unii  dintre noi o să pierdem pe parcurs, dar alţii vor câştiga. Important este că la finalul acestui drum vom câştiga toţi“.