Industrii Inteligente. România mai are încă 10 milioane de „cetăţeni“, pentru că animalele de companie consumă de 1 mld. euro anual

♦ Pet Factory inaugurează noua fabrică în februarie, o investiţie de 15 mil. euro, şi mizează pe creşterea cifrei de afaceri cu 50% în 2024.

Cele 10 milioane de căţei, pisici, iepu­raşi sau hamsteri reprezintă o piaţă de care ar trebui să se ţină mai mult cont, pentru că practic în acest moment 10 milioane de animale de companie au nevoie de hrană, servicii medicale şi de îngrijire, dar şi de alte accesorii precum îmbrăcămintea sau jucăriile, spune Mihai Boştinaru, fondator al Pet Factory, companie ce co­mer­cializează şi produce brandul de hrană de pisici Miau Miau.

„Dacă ar fi să facem o analiză în care să includem şi animalele de companie, practic, România mai are încă 10 milioane de cetăţeni, pentru că un animal de companie consumă mâncare, consumă servicii medicale veterinare, servicii de îngrijire, articole de îmbrăcăminte, jucării etc.“, a spus Mihai Boştinaru, prezent la emisiunea Industrii Inteligente, proiect editorial realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

Piaţa locală de hrană pentru animalele de companie este estimată la 900 de milioane de euro, în creştere de la 300 de milioane de euro în urmă cu zece ani, potrivit celor mai recente date. Pet Factory inaugurează în februarie fabrica de hrană la plic pentru pisici sub brandul Miau Miau. Prin această mutare, spune Mihai Boştinaru, cifra de afaceri a companiei ar urma să crească cu 50% în 2024, de la 50 mil. euro.

„150 de milioane de plicuri este capacitate anuală de producţie. Asta înseamnă undeva la 10% din populaţia de pisici a României, dacă ar mânca un plic pe zi fiecare pisică“. Investiţia în noua fabrică, care este amplasată lângă Bucureşti, a fost de 15 mil. euro, cu finanţare bancară de la BCR.

„Putem să spunem că piaţa de pet shop a crescut cumva exponenţial. Ea oricum se majo­rează cu două cifre având la bază mai multe motoare de creştere. Astfel, începând cu anii ’95, când în piaţă a pătruns o companie din America, românii au început să înţeleagă ce înseamnă hrana procesată pentru animalele de companie. Astăzi, 70% din animalele de companie consu­mă produse procesate industrial. Acesta ar fi primul bazin de creştere. Un alt indicator este nivelul de educaţie şi de sofisticare, care are corespondenţă cu accesul la informaţie. Se remarcă o tendinţă spre produse premium, atât în ţară cât şi la nivel global. Industria devine din ce în ce mai sofisticată dacă privim din perspectiva hranei pentru animale“, explică Mihai Boştinaru.

El consideră că piaţa de hrană pentru ani­male de companie poată să devină unul dintre cele mai efervescente sec­toare din economie, cu o dublare a evoluţiei în următorii cinci ani, condiţionată totuşi de anumiţi factori precum evoluţia nivelului de trai, contextul social etc.

„Pentru pieţele mature şi dezvoltate precum cea din Statele Unite, analiştii estimează o creş­tere de 50% în următorii cinci ani. La noi, consi­der că piaţa va creşte mult mai mult, practic se va dubla, pe fondul unui potenţial mai ridicat“.

Un aspect negativ îl reprezintă însă faptul că producţia de mâncare pentru câini sau pisici este aproape inexistentă în România, aşa că vânză­rile sunt susţinute cu importuri. România a avut în 2022 al patrulea cel mai mare deficit comer­cial din lu­me la hrana pentru animale de compa­nie, dat fiind că im­por­turile au sărit de 300 mil. dolari, pe când expor­turile au tins spre zero.

„În România avem foarte puţini producă­tori care dezvoltă volume insuficiente pentru con­sumul intern. Acoperim undeva la 10-15% din consum. De exemplu, Ungaria are 15 unităţi mari de procesare, iar România o singură unita­te de producţie, cu menţiunea că mai urmează încă două unităţi. Deficitul comercial făcut de această industrie depăşeşte deficitul comercial făcut de industria laptelui sau a cărnii. Eu esti­mez că ar fi minimum undeva la 500-600 de mili­oane de euro. Este foarte mult. Dacă deficitul pe toate produsele alimentare este de 3-4 miliarde de euro, 20% din deficit este la pet shop“.

Una dintre investiţiile în capacităţile viitoare de producţie aparţine firmei Pet Factory, fondată de antrepre­norul Mihai Boştinaru în 2009.

Iniţial, businessul Pet Factory a fost spe­cializat în producţia şi comercializarea de aşternut igienic pentru pisici, iar câţiva ani mai târziu, în 2012, compania a deschis un pet-shop online şi, treptat, a început activitatea de import şi distribuţie de produse pentru animale de companie.

„Lucrez în zona de pet food din 1998, când piaţa din România era încă la început. În timp, mi-am propus să construiesc o unitate de producţie. Este o facilitate ultramodernă făcută după toate standardele existente în vigoare ca să putem comercializa produsele oriunde în Europa. Fabrica este în teste, iar de luna viitoare urmează să demarăm producţia, iar apoi vom începe să comercializăm produsele sub marca noastră, pe care acum le importăm. În prezent avem un import de 5 milioane de euro din aceste produse. Suntem un jucător mic faţă de jucătorii mari din piaţă. Vom face mărci proprii pentru marile lanţuri de magazine şi vom aproviziona piaţa din România“, spune Mihai Boştinaru.

Românii au 4,4 milioane de pisici şi aproape la fel de mulţi câini (4,2 milioane), dar doar 290.000 de păsări şi 90.000 de peşti. Astfel, aproape jumătate dintre gospodăriile din România au un câine, o pisică sau ambele animale, cea mai mare pondere din Europa, conform celor mai recente date ZF.

„Avem statistici şi ştim că putem acoperi şi nevoia de creştere, pentru că piaţa va creşte, dar şi nevoile actuale, pentru că de multe ori sunt probleme, mai ales cele generate de lanţurile de aprovizionare din ultima perioadă. Ne uităm puţin şi regional către ţările din jurul nostru, într-o zonă de export. Ne-am bugetat să exportăm undeva la 20% din capacitatea de producţie. Ne uităm la Ungaria, la Serbia, Republica Moldova, Bulgaria, ţări apropiate apropiate de noi“.

Potrivit lui Mihai Boştinaru, poziţia geografică a României reprezintă un atu important în dezvoltarea acestei ramuri din economie, ţinând cont că zona Balcanilor nu este foarte bine acoperită cu unităţi de producţie. În plus, România dispune de multe materii prime folosite în producerea de hrană pentru animale.

„În procesare se folosesc, de exemplu, materii prime de categoria a 3-a, precum plămânul de vită. Aceste materii prime la noi nu erau folosite absolut deloc, se ardeau pur şi simplu. Ele acum pot genera valoare adăugată, deci din punct de vedere al materiei prime putem să acoperim necesarul. Din punct de vedere al energiei, avem un consum care scade în loc să crească. Deci avem şi această resursă. Avem cereale, care se folosesc foarte mult în hrana procesată pentru câini, unde o mare parte din crochete sunt făcute din cereale. În concluzie, România are multe atuuri în a dezvolta această ramură a industriei“.

Businessul Pet Factory a atins în 2023 valoarea de 24 de milioane de euro, iar anul acesta antreprenorul Mihai Boştinaru estimează că va creşte cu cel puţin 50%, capacitatea anuală de producţie în fabrică urmând să atingă 150 de milioane de plicuri pentru pisici.