ZF/Concordia/BCR Industrii Inteligente. Cum s-a transformat Dacia într-o uzină inteligentă?

♦ „Noi nu facem tehnologie doar pentru tehnologie. 80% din ceea ce transpunem în platformă sunt informaţii culese din teren“.

Companiile din industria auto au implementat de timpuriu soluţii de trans­formare digitală astfel încât produsele lor să definească cu adevărat viitorul mobilităţii şi să răspundă aşteptărilor pieţei, înaintea concurenţei, este una dintre concluziile emisiunii Industrii Inteligente, care i-a avut invitaţi pe Bogdan Cernescu, managing director - head of corporate banking la BCR, Cornel Taşcu, director informatic al grupului Renault şi director al Hubu­lui Digital al Renault în România, şi Ionuţ Mărgescu, senior manager hub industry în cadrul Hubului Digital al Renault.

„Transformarea digitală a indus­tri­ei auto îşi găseşte un corespondent direct în modul în care maşinile sunt proiec­tate, sunt fabricate, sunt co­mer­cializate şi, mai departe, sunt întreţi­nute. Nu vor­bim doar de materiale noi sau de tran­ziţia către motoare mai pu­ţin poluante, ci şi de modul în care com­paniile auto ajung să se modifice organizaţional, să gândească elemente de operaţiuni sau de research & de­ve­lopment într-un mod total diferit, care la sfârşitul zilei să aducă în piaţă nişte produse mult mai bune din toate punc­tele de vedere. Viteza cu care se în­tâm­plă lucrurile astăzi este extrem de mare şi, de regulă, când cineva vine cu o teh­no­logie nouă, reuşeşte să o pună la lu­cru şi înţelege care sunt tendinţele pieţei, amortizarea investiţiei se poate face foarte rapid“, a spus Bogdan Cer­nescu, managing director - head of cor­porate banking la BCR. Din per­spec­tiva lui Cornel Taşcu, director infor­ma­tic în cadrul grupului Renault, odată cu avansul tehnologic, cu apari­ţia industriei 4.0, cu accelerarea con­ver­genţei între lumea reală şi lumea digitală, inclusiv între zona de IT şi ope­rational technology (OT), şi pro­ce­sele de fabricaţie au devenit inteligente.

Bogdan Cernescu, managing director - head of corporate banking la BCR: Vorbim de încurajarea dezvoltării de clustere, încurajarea sistemului de startup-uri, nu numai la nivel de crearea unui platforme de mentorat, dar în acelaşi timp de asigurare a unor surse de finanţare astfel încât lucrurile să meargă înainte. Vorbim de un ecosistem care să asigure dezvoltarea tehnologică şi ce-i trebuie ei. Dacă Dacia se duce în metavers, va trebui să mergem toţi după ea, iar asta va accelera schimbarea. Este un proces care trebuie derulat cu mare atenţie şi privind întotdeauna spre viitor.

„Uzina inteligentă înseamnă practic un sistem sau o sumă de sisteme interconectate care merg dincolo de perimetrul fizic al uzinei, merg către parteneri, către furnizorii de piese, către furnizorii de logistică. Şi acest sistem interconectat sau acest ecosistem de sisteme interconectate primeşte date de la aceşti parteneri şi are o mare capacitate de a învăţa şi de a se adapta. De fapt, aici este valoarea mare adăugată. În ultimul timp vedem că cei care reuşesc să se adapteze reuşesc în operaţiuni“, a spus Cornel Taşcu în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

În luna decembrie a anului trecut, Grupul Renault, care controlează local businessul Dacia Automobile, una dintre cele mai mari companii din România, a lansat o strategie care prevede transformarea sistemului său industrial, având la bază metaversul industrial, un concept prin care întregul sistem devine predictiv, mai reactiv şi auto-corectiv, pentru a produce mai rapid şi mai corect de prima dată.

„Pentru a crea metaversul industrial a trebuit să facem să convergă o serie de tehnologii, şi când vorbim de metavers industrial ne ducem cu gândul la tehnologiile de gaming. Am utilizat aceste tehnologii pentru use case-uri de training, use case-uri de simulare. Însă nu înseamnă doar atât. Esenţa stă în puterea datelor şi în abilitatea noastră de a interpreta datele în timp real sau aproape real pentru a permite uzinelor noastre să fie flexibile, să fie proactive şi predictibile. Practic este o comunicare între  hub-ul digital şi tehnologia pe care o construim  în fabrici“, a spus Ionuţ Mărgescu.

Ionuţ Mărgescu, senior manager Hub Industry în cadrul Hubului Digital al Renault: Avem peste 12.000 de roboţi de la care colectăm date în timp real sau aproape real în întreaga lume Renault. Aceasta înseamnă 70% din totalitatea roboţilor, peste 5.000 de tablete puse în liniile de fabricaţii pe care operatorii le utilizează ca să anticipeze anumite situaţii. Practic le facilitează munca. Şi supply chainul este un perimetru important. 70% din transporturile care vin şi pleacă dinspre uzinele Renault din Europa trimit date către o platformă Control Tower care ne ajută să luăm decizii în urma unor evenimente pe care n-am putut să le anticipăm.

În cifre, cu 12.000 de dispozitive conectate în întreaga lume, 2 milioane de rapoarte de date în fiecare minut şi 3 miliarde pe zi, metaversul industrial al Renault Group asigură o producţie mai rapidă şi mai bună, reducând în acelaşi timp costurile şi amprenta de carbon a proceselor industriale, spun oficialii de la Renault.

„Avem peste 12.000 de roboţi de la care colectăm date în timp real sau aproape real în întreaga lume Renault. Aceasta înseamnă 70% din totalitatea roboţilor, peste 5.000 de tablete puse în liniile de fabricaţii pe care operatorii le utilizează ca să anticipeze anumite situaţii. Practic le facilitează munca. Şi supply chain-ul este un perimetru important. 70% din transporturile care vin şi pleacă dinspre uzinele Renault din Europa trimit date către o platformă Control Tower care ne ajută să luăm decizii în urma unor evenimente pe care n-am putut să le anticipăm. În total, ajungem undeva la 2 milioane de data set-uri, pe care le prelucrăm pe minut în platformele noastre. Este o cifră fabuloasă, spunem noi. Pentru a face aceste lucruri posibile, ar trebui să scriem în ultimii ani peste 12 milioane de linii de cod doar pentru ce se întâmplă în România“, a adăugat Ionuţ Mărgescu.

Bogdan Cernescu consideră că România bifează în momentul de faţă, în tot acest scenariu al transformării industriei auto, o serie de avantaje care pot asigura succesul unei industrii performante în domeniu.

„Avem în continuare o forţă de muncă bine pregătită în domeniul tehnologic. România are şi poate pune la dispoziţie tot ce înseamnă o infrastructură de transfer de date foarte competentă şi foarte competitivă la nivel european. Apoi vorbim de o poziţie geografică, chiar geostrategică, care ne permite să fim un punct nodal atât pentru producţie, cât şi pentru export din această zonă a Europei către pieţele din Orientul Apropiat, Asia şi către Europa de Vest. În plus, faptul că există hub-uri digitale, există platforme operaţionale şi logistice care deservesc industria auto în România, arată că avem şi exemple de bună practică care pot fi multiplicate“.

La polul opus, aspectele la care România ar trebui să lucreze mai profund sunt infrastructura, rutieră şi feroviară, astfel încât să putem exporta bunurile care sunt gândite şi fabricate local şi, în al doilea rând, ar trebui să existe o colaborare intensă şi continuă între mediul de business, mediul academic şi responsabilii de la nivelul administraţiei publice, astfel încât să creăm spaţiu adecvat şi cadrul academic care să răspundă cerinţelor industriei auto de astăzi, dar şi din viitor.

„Vorbim despre inginerie de un alt nivel, despre inteligenţă artificială, despre cyber security, despre big data, etc. Vorbim de încurajarea dezvoltării de clustere, încurajarea sistemului de startup-uri, nu numai la nivel de crearea unui platforme de mentorat, dar în acelaşi timp de asigurare a unor surse de finanţare astfel încât lucrurile să meargă înainte. Vorbim de un ecosistem care să asigure dezvoltarea tehnologică şi ce-i trebuie ei. Dacă Dacia se duce în metavers, va trebui să mergem toţi după ea, iar asta va accelera schimbarea. Este un proces care trebuie derulat cu mare atenţie şi privind întotdeauna spre viitor“.

Achiziţia Automobile Dacia de către Renault la sfârşitul anilor ’90 a reprezentat startul industriei auto moderne din România, Dacia ajungând să reprezinte o industrie în sine. Francezii de la Renault nu numai că au păstrat cei aproape 14.000 de angajaţi de pe platforma de la Mioveni în momentul privatizării, dar chiar au extins numărul la 18.000.

Tot Renault a investit puternic în formarea Renault Technologie Roumanie, cel mai mare centru de proiectare şi testare al grupului francez, după cel de la Paris. Astfel, în prezent Renault deţine în România toate competenţele necesare proiectării de la zero a unui automobil.

„Toate meseriile unui constructor de auto se găsesc în România. Reuşita vine practic din acest lucru comun între digital şi oamenii de operaţiuni. Lucrăm cu fabricanţi, lucrăm cu logisticieni. Noi nu facem tehnologie doar pentru tehnologie, ci în final tot ceea ce facem trebuie să aducă o valoare. Strategia este să aducem aceste 80% din nevoile remontate de teren într-un plan bine cadenţat şi într-un plan cu o desfăşurare logică în timp. Asta facem împreună cu colegii noştri de la Paris. Da, există şi un plan strategic în spate, dar de regulă 5% este strategie şi 95% execuţie. Pentru noi,  drumul corect este să standardizăm ceea ce facem, pentru că, de fapt, valoarea adăugată e aici. (..) La un moment dat, cred, trebuie intrat într-un drum uşor militarizat industrial, în care să facem lucrurile la scară largă, pentru că ăsta e obiectivul final“, a spus Cornel Taşcu.

În 2023, Grupul Renault a înregistrat vânzări de 562.890 de maşini Dacia, în creştere cu 17,4% faţă de anul anterior, urcând pe locul 10 la  nivel european, creştere susţinută de toate cele patru modele-cheie ale sale – Duster, Sandero, Jogger şi Spring.

„Noi avem competenţe de inteligenţă artificială, o să creăm echipe dedicate. Cam ăsta este viitorul nostru.  Integraţi în lumea Renault, pentru că asta e modul corect în a face lucrurile. O să fim atenţi la ce se întâmplă pe piaţă şi nu în ultimul rând, ce vom face de acum încolo va fi aliniat la planurile strategice. Divizia industrială a lansat un plan strategic, iar metaversul industrial este unul dintre levierele care o să crească performanţa operaţiunilor în lumea aceasta complicată în care ne desfăşurăm activitatea. Apoi, electrificarea, vehiculul conectat, noile arhitecturi de tip Software-Defined Vehicle, toate lucrurile astea o să schimbe modul în care vom fabrica în următorii ani. Digitalul trebuie să urmeze şi să se alinieze“, a concluzionat Ionuţ Mărgescu.