19 septembrie 2024
Document de poziție
Planul de Acțiune privind deficitul de forța de muncă și de competențe
Confederația Patronală Concordia publică un document de poziție față de Planul de Acțiune privind deficitul de forța de muncă și de competențe, lansat de Comisia Europeană în martie 2024. Documentul reflectă poziția noastră și a BusinessEurope, organizația care reunește federațiile patronale din 36 de țări europene, unde România este reprezentată de Concordia.
Salutăm Planul de acțiune al Comisiei Europene privind deficitul de forță de muncă și de competențe. Aceasta este o provocare presantă la nivel societal, deopotrivă în UE și în România, cu impact asupra productivității și competitivității angajatorilor de toate dimensiunile și din diferite sectoare. Acest Plan ar trebui să servească nu doar drept foaie de parcurs pentru a contribui la reducerea deficitului de forță de muncă și de competențe, ci și ca ghid pentru dimensiunea politicii sociale a UE pe parcursul următorului ciclu politic al UE, în perioada 2024-2029.
Adelina Dabu, Head of Public Affairs, Confederația Patronală Concordia:
„Concordia va continua, direct și prin afilierea la BusinessEurope, implicarea în implementarea Planului și a măsurilor circumscrise acestuia, cu scopul de asigura forță de muncă adecvată pentru companiile din România. În particular, România are cea mai scăzută durată a vieții profesionale din UE, de doar 32,2 ani. Pe lângă îmbunătățirea stării de sănătate în rândul populației, există loc pentru a propune soluții neconvenționale. În acest context, tranzițiile flexibile între ocuparea forței de muncă și pensionare sunt deosebit de importante”.
În elaborarea și punerea în aplicare a acțiunilor de reducere a deficitului de forță de muncă și de competențe, este important să existe o abordare coordonată a reformelor la nivelul UE, inclusiv în domeniile piețelor forței de muncă, sistemelor de educație și formare și politicilor privind migrația și mobilitatea.
O prioritate importantă ar trebui să fie dezvoltarea unei abordări mai strânse între prioritățile și reformele identificate prin procesul Semestrului European și Fondul Social European+, ținând seama pe deplin de rolul partenerilor sociali. Un obiectiv esențial ar trebui să fie o mai bună utilizare a FSE+ pentru a stimula angajatorii să ofere oportunități de formare pentru lucrătorii lor. O astfel de abordare ar sprijini crearea de valoare adăugată la nivelul UE în ceea ce privește funcționarea pieței unice și ar sprijini coordonarea și cooperarea cu și între statele membre, în domenii care țin de competența națională. La nivel național, o astfel de abordare ar fi mai accesibilă tuturor tipurilor de angajatori, cu impact mai larg asupra angajaților.
Obiectivul pe care ar trebui să îl atingă acest plan este reducerea deficitului de forță de muncă și de competențe, care împiedică întreprinderile în eforturile lor de a fi productive, inovatoare și competitive, ceea ce creează, în cele din urmă, un blocaj în calea creșterii economice și a prosperității în UE.
